De cât somn avem cu adevărat nevoie? Cercetătorii dezvăluie ce se întâmplă cu creierul atunci când nu dormim suficient

 Deşi petrecem aproximativ o treime din viaţă dormind, nu toţi avem nevoie de exact opt ore de somn pe noapte.  Cantitatea de somn necesară variază de-a lungul vieţii: bebeluşii şi copiii au nevoie de mai mult somn, în timp ce persoanele peste 65 de ani pot funcţiona bine şi cu puţin sub intervalul de 7-9 ore recomandat pentru adulţi. 

Iată ce spun specialiştii în somn despre cât de mult avem nevoie şi dacă genul influenţează durata somnului.

Somnul rămâne un mister, în ciuda rolului său esenţial pentru sănătate. Calitatea somnului contează mai mult decât cantitatea, spun experţii.

„Motivele nu sunt pe deplin clare, dar este ceva fundamental, cu toţii avem nevoie de somn,” explică dr. Rafael Pelayo, specialist în somnologie la Universitatea Stanford. 

„Când dormim, are loc un proces remarcabil. Este cea mai naturală formă de îngrijire personală pe care o avem”, spune medicul, citat de AP.

Majoritatea oamenilor dorm între şapte şi nouă ore pe noapte, iar acest interval are cea mai mică asociere cu problemele de sănătate, potrivit lui Molly Atwood, specialist în medicina comportamentală a somnului la Johns Hopkins.

Dacă dormim constant mai puţin de şase ore sau mai mult de nouă ore, riscul pentru diverse probleme de sănătate creşte, spune Atwood, deşi fiecare persoană este diferită.

Atunci când ne analizăm nevoia de somn, este mai important să ne concentrăm pe calitatea acestuia, spun specialiştii.

„Ceea ce contează cu adevărat este să te trezeşti simţindu-te revigorat”, explică Pelayo. „Dacă cineva doarme multe ore, dar se trezeşte obosit, ceva nu este în regulă. E ca şi cum ai pleca flămând de la restaurantul tău preferat”, spune cercetătorul.

Nevoia de somn se schimbă odată cu vârsta

Cantitatea de somn necesară variază de-a lungul vieţii. Nou-născuţii au nevoie de cel mai mult somn: între paisprezece şi şaptesprezece ore pe zi.

„Când suntem bebeluşi şi copii, pentru că ne dezvoltăm rapid, avem nevoie de mult mai mult somn,” explică Atwood.

Fundaţia Naţională a Somnului recomandă ca majoritatea adulţilor cu vârste între 26 şi 64 de ani să doarmă între şapte şi nouă ore pe noapte. Persoanele peste 65 de ani pot avea nevoie de puţin mai puţin somn, iar tinerii între 16 şi 25 de ani pot avea nevoie de puţin mai mult.

Pe parcursul nopţii, ciclurile de somn durează aproximativ 90 de minute.

În prima parte a nopţii, predomină somnul profund cu unde lente (non-REM), somnul profund, esenţial pentru repararea şi regenerarea organismului. Acesta este momentul în care este eliberat hormonul de creştere.

În a doua jumătate a nopţii, somnul profund este înlocuit treptat de somnul REM (mişcări rapide ale ochilor), asociat cu visele şi consolidarea memoriei. În această etapă, informaţiile acumulate pe termen scurt sunt transformate în amintiri de lungă durată.

Copiii petrec aproximativ 50% din timpul total de somn în această etapă de somn profund, dar acest procent scade odată cu adolescenţa, pe măsură ce organismul nu mai are nevoie de acelaşi nivel de regenerare.

Interesant este că în timpul pubertăţii apar şi diferenţe între sexe în ceea ce priveşte somnul.

Femeile au nevoie de mai mult somn decât bărbaţii?

Cercetările nu arată că femeile au nevoie de mai mult somn decât bărbaţii, dar în medie, femeile dorm puţin mai mult decât bărbaţii, spune Atwood.

Diferenţele încep încă din adolescenţă. Deşi fetele şi băieţii au aceleaşi nevoi de somn, adolescentele dorm, în medie, mai puţin decât adolescenţii, spune Pelayo. Mai mult, adolescentele raportează mai frecvent insomnie.

După ce devin mame, femeile tind să se trezească mai des în timpul nopţii pentru a avea grijă de nou-născuţi, ceea ce le reduce semnificativ durata somnului, explică Allison Harvey, psiholog clinician şi profesor la Universitatea Berkeley, specializată în somnologie.

Schimbările hormonale afectează şi calitatea somnului, în special în timpul sarcinii şi menopauzei.

„În menopauză, femeile pot experimenta deteriorarea calităţii somnului, cu treziri mai frecvente şi de durată mai lungă pe timpul nopţii,” explică dr. Mithri Junna, neurolog la Mayo Clinic, specialist în somn.

De asemenea, femeile pot simţi nevoia de mai mult somn înainte de menstruaţie, adaugă Atwood.

„Sunt momente în care corpul tău îţi spune că are nevoie de mai mult somn,” spune ea. „Este important să asculţi aceste semnale”.

Când ar trebui să cerem ajutor pentru problemele de somn?

Dacă ne simţim morocănoşi, iritabili sau avem probleme de concentrare, este posibil să nu dormim suficient, subliniază experţii.

Pe termen lung, lipsa de somn poate duce la probleme grave de sănătate, inclusiv: creşterea riscului de depresie, probleme cardiovasculare precum hipertensiune arterială, risc crescut de infarct şi AVC, slăbirea sistemului imunitar, risc mai mare de Alzheimer.

Dacă dormim numărul recomandat de ore, dar tot ne trezim obosiţi, ar trebui să discutăm cu medicul de familie, recomandă specialiştii. Acesta poate verifica dacă există alte probleme medicale care ne afectează somnul. Dacă dificultăţile persistă, consultarea unui specialist în somnologie poate fi de ajutor, spun ei.

Concluzie: Cantitatea ideală de somn variază de la persoană la persoană, dar calitatea acestuia este esenţială. Dacă nu ne trezim odihniţi, este posibil ca ceva să nu fie în regulă. Cercetătorii recomandă să ne ascultăm corpul şi, dacă este necesar, să căutăm ajutor specializat.

Somnul insuficient şi eliminarea deşeurilor din creier

Potrivit cercetătorilor de la Universitatea din Hong Kong (HKU), somnul insuficient la adulţii în vârstă poate interfera cu capacitatea creierului de a elimina deşeurile. Un studiu recent, condus de profesorul Tatia M.C. Lee, profesor titular de ştiinţe psihologice şi psihologie clinică şi profesor de neuropsihologie la HKU, explorează modul în care calitatea somnului afectează funcţia creierului.

Cercetările anterioare au asociat somnul insuficient cu declinul cognitiv. Echipa profesorului Lee s-a concentrat asupra sistemului glimfatic, o reţea responsabilă de eliminarea deşeurilor din creier. Acest sistem joacă un rol crucial în menţinerea sănătăţii creierului, în special pe măsură ce oamenii îmbătrânesc. 

Calitatea somnului → Sistemul de eliminare a deşeurilor din creier (Funcţionarea glimfatică) → Reţele neuronale → Performanţa memoriei

Studiul HKU arată că somnul prost dăunează memoriei la bătrâneţe prin perturbarea „sistemului de eliminare a deşeurilor” din creier. Credit: Universitatea din Hong Kong, 9 martie 2025

Somnul, declinul memoriei şi tulburările neurologice

Cercetătorii au examinat modul în care perturbările sistemului glimfatic ar putea contribui la declinul memoriei la persoanele care dorm prost. Atunci când acest sistem funcţionează defectuos, proteinele dăunătoare se acumulează în creier, un proces legat de tulburări neurologice precum Alzheimer, Parkinson şi epilepsie.

„Calitatea somnului, activităţile cerebrale şi funcţionarea glimfatică sunt legate. Înţelegerea modului în care calitatea somnului influenţează sistemul glimfatic şi reţelele creierului uman oferă o perspectivă valoroasă asupra mecanismelor neurofiziologice care stau la baza schimbărilor de memorie legate de vârstă”, a declarat prof. Lee, într-un comunicat.

Constatările studiului: Somnul insuficient perturbă funcţionarea creierului

Echipa de cercetare a studiat 72 de adulţi în vârstă folosind scanări RMN funcţionale şi înregistrări ale somnului. 

Constatările indică faptul că o calitate slabă a somnului afectează în mod negativ funcţionarea normală a creierului prin dezactivarea sistemului glimfatic restaurator.

„Rezultatele relevă în mod clar efectul somnului asupra reţelei creierului uman prin sistemul glimfatic, care, la rândul său, afectează performanţa memoriei la adulţii în vârstă”, a precizat prof. Lee. „Prin urmare, menţinerea unei funcţionări glimfatice eficiente pare crucială pentru promovarea îmbătrânirii sănătoase”, a subliniat ea.

Legătura dintre somn şi sănătatea cognitivă

Rezultatele studiului adaugă dovezi importante potrivit cărora calitatea somnului afectează sănătatea cognitivă prin intermediul relaţiilor neuronale subiacente. 

„Memoria afectată este o plângere comună în rândul adulţilor în vârstă cu o calitate slabă a somnului”, a remarcat prof. Lee. 

Potrivit cercetătoarei, rezultatele  oferă o perspectivă nouă asupra interacţiunii dintre somn, sistemul glimfatic şi reţelele cerebrale multimodale.