Flora intestinală ne influenţează starea de sănătate mintală

Medicii de la Institutul de Psihiatrie Socola din Iaşi spun că starea noastră de bine este influenţată de alimentele pe care le mâncăm. Altfel spus, medicii de la Socola au constatat că problemele de sănătate mentală și modificările compoziției florei intestinale au arătat că aceasta din urmă poate reprezenta un factor cheie pentru dezvoltarea unei susceptibilități față de diferite tulburări psihice precum depresia, anxietatea, tulburarea bipolară, schizofrenia sau tulburarea de spectru autist.
Toate aceste disfuncţii apar pentru că tractul gastrointestinal este populat de o gamă largă de zece tipuri de bacterii, virusuri, fungi ce ajung la nivelul colonului. „Această populație este numită microbiotă intestinală și s-a demonstrat că influențează creierul, atât funcția sa, prin producerea de neurotransmițători (dopamină, serotonină, acetilcolină, melatonină), cât și prin toxinele bacteriene. De asemenea, microbiota intestinală joacă un rol important în dezvoltarea sistemului imunitar, protejează organismul împotriva agenților infecțioși, ajută la reducerea numărului de agenți patogeni și contribuie la sinteza de vitamine B1, B6, B12, K”, a spus dr. Bianca Oroian, medic psihiatru la Insitutul de Psihiatrie Socola.
Compoziția microbiotei nu numai că este unică pentru fiecare persoană în parte, dar se poate modifica și fluctua în funcție de fiecare etapă a vieții. „Pe parcursul primilor doi ani de viață, microbiota nou-născuților se află într-o continuă schimbare, devenind din ce în ce mai diversă, astfel încât la 3 ani populația de microorganisme a unui copil este foarte asemănătoare cu cea a unui adult. Desigur, factori precum consumul de antiobiotice, mai ales în copilărie, sau o dietă inadecvată pot produce mari schimbări în ceea ce privește integritatea și stabilitatea acestei colonii microbiene. Când ne referim la un adult, factori precum genetica personală, zona geografică de origine, dieta, stilul de viață, dar și nivelul de stres perceput pe tot parcursul vieții pot influența sănătatea microbiotei. Prin această variabilitate a sa putem înțelege de ce oamenii reacționează diferit la același tip de mâncare, de ce unii răspund mai bine la unele medicamente decât alții sau chiar de ce unii indivizi au o calitate mai bună a somnului. Atunci când microbiota suferă dezechilibre apare disbioza. Această perturbare duce la o apărare deficitară împotriva speciilor patogene, slăbind sistemul imunitar și făcându-ne vulnerabili în fața diverselor pericole”, spunde dr. Bianca Oroian.
Mai mult, efectele unei microbiote alterate nu sunt limitate la nivel gastrointestinal, ci pot afecta inclusiv sănătatea pielii, a părului, a aparatului cardiovascular, a sistemului nervos, jucând uneori un rol chiar în apariția diabetului, a patologiilor oncologice sau inflamatorii. „Semne și simptome ale disbiozei intestinale pot fi tulburări de tranzit, meteorism abdominal, crampe abdominale, deficiențe nutriționale, acnee, psoriazis, eczeme ale pielii, astm, oboseală cronică, dificultăți de concentrare, tulburări de memorie, anxietate, depresie, cefalee”, spune dr. Bianca Oroian.
Consumul de antibiotice într-un mod necontrolat, alarmant

De remarcat este faptul că în ultima perioadă au apărut din ce în ce mai multe semnale de alarmă care vizează consumul de antibiotice într-un mod necontrolat. De aceea este important ca administrarea lor să se facă doar la recomandarea medicului, respectând indicațiile acestuia referitoare la modul de administrare, precum și la durata tratamentului.
Scurtarea sau prelungirea perioadei de administrare a medicamentelor poate cauza dezechilibre ale microbiotei, dar și un răspuns inadecvat la tratament.
Utilizarea excesivă a antibioticelor va duce la o rezistență microbiană, astfel încât respectivii germeni vor deveni din ce în ce mai greu de tratat, limitând opțiunile terapeutice. „Mai mult decât atât, s-au efectuat multiple studii care au arătat o corelație directă între tratamentele dese sau de lungă durată ce utilizează antibiotice și riscul de a dezvolta o tulburare din spectrul anxietății. De asemenea, în ceea ce privește tulburarea depresivă, s-a observat o legătură dublă între microbiotă și această patologie, în sensul că se pot influența reciproc”, spune dr. dr. Bianca Oroian.
Există însă şi veşti bune. Prin ajustarea și îmbunătățirea stilului de viață, a dietei, a ritmului circadian, microbiota intestinală se poate „bucura” de o prevalență crescută de bacterii benefice, influențând astfel, într-un sens pozitiv, și patologia psihiatrică de bază. „Flora intestinală (microbiota) modulează proteine și neurotrofine implicate în dezvoltarea cerebrală și în neuroplasticitate (capacitatea creierului de a se adapta, de a forma noi conexiuni între neuroni). Cercetările arată că astfel de modificări stau la baza patofiziologică a schizofreniei. Schimbări ale compoziției microbiotei se află de asemenea în legătură cu procesele cognitive, cu memoria, atenția și concentrarea”,spune dr. Bianca Oroian.
Tulburările psihice trebuie abordate cât mai complex
Chiar și stresul, un termen cu care suntem deja familiarizați în viața de zi cu zi, unde totul se desfășoară într-un ritm accelerat, unde cerințele cresc din ce în ce mai mult, fie că vorbim de locul de muncă sau de îndatoriri multiple în viața de familie, devine la un moment dat un factor direct care schimbă compoziția microbiotei intestinale. „Stresul cronic, în cazul căruia organismul nu reușește să decupleze siguranța și rămâne cantonat într-o stare continuă de tensiune, crește susceptibilitatea de a dezvolta o tulburare mentală. Este, așadar, important să ne fixăm atenția spre aspectele stilului nostru de viață pe care le putem modifica, precum reducerea zahărului, consumului de băuturi alcoolice și evitarea aditivilor alimentari. De asemenea, se recomandă o igienă orală bună, care să nu permită bacteriilor să se dezvolte în exces la acel nivel”, spune dr. Bianca Oroian.
De aceea pre- și probioticele sunt foarte importante pentru alimentație. „Probioticele sunt organisme vii, cu rol în digerarea corectă a alimentelor, asimilarea completă a nutrienților și întărirea sistemului imunitar, iar prebioticele au rolul de a hrăni probioticele, de a susține dezvoltarea coloniilor și avansarea lor prin tractul digestiv. Prebiotice găsim în surse naturale precum cereale integrale (ovăz, grâu), banane, ceapă, usturoi, sparanghel, praz, miere, iar probiotice în alimente precum iaurt, lapte bătut, brânzeturi, chefir, sana, varză sau murături”, spune dr. Bianca Oroian.
În concluzie, atunci când ne confruntăm cu o tulburare psihică, indiferent de gradul de gravitate perceput, ar trebui să avem o abordare cât mai complexă a intervenției terapeutice și să acordăm importanță tuturor aspectelor, pentru că factori aparent minori precum sănătatea tractului gastrointestinal sau nivelul zilnic de stres pot produce diferențe majore în prognosticul și evoluția unei anumite patologii.
Laura RADU

***
În primele șase luni ale anului 2020, la Institutul de Psihiatrie Socola au fost diagnosticate 2.275 de persoane cu depresie, în primele șase luni din 2021 – 2.366 de persoane, pentru ca în primele șase luni din 2022 numărul acestora să fie de 2.490.