Reteaua medicamentelor contrafacute vandute in Romania. Un pacient cere 380.000 de euro "pentru daunele cauzate sanatatii si integritatii psihice"

Mai multe dosare de evaziune fiscala ajunse in instanta scot la iveala modul in care sunt puse in vanzare medicamente contrafacute sau introduse in tara "la negru". Un caz interesant este in Arges, unde un pacient ii cere unei farmacii daune de peste 380.000 de euro reclamand ca i-a vandut un medicament cu compozitia falsificata.

Un astfel de caz a fost finalizat la Curtea de Apel Bucuresti in octombrie 2020. Un barbat a fost trimis in judecata pentru evaziune fiscala fiind acuzat ca in perioada 2013 - 2016, fara sa fie autorizat, a vandut medicamente in valoare de 65.000 de lei.

Barbatul a recunoscut ca a mers de 11 ori in strainatate de unde a cumparat zeci de cutii de Pregnyl, Proviron, T3, Counterpain, Clomid, Methotrexat, Procto Synalarn, Butavate pe care le-a vandut pe site-ul okazii.ro. Potrivit unei adrese a Agentiei Nationale a Medicamentului, depuse la dosar, doar doua dintre medicamentele vandute "la negru" de barbat, T3 si Counterpain, nu contin substante interzise.

Spre exemplu, judecatorii au constatat ca Proviron a avut statutul de medicament, dar in prezent nu mai este inclus in nomenclatorul de medicamente de uz uman in vigoare, fiind un steroid anabolic ce contine ca substanta activa mesterolon. Pregnyl are statutul de medicament, dar nu poate fi comercializat decat cu reteta, la fel cum e Clomid. Practic, barbatul a fost acuzat ca vindea ilegal, in special celor care practicau culturism, steroizi.

Practic, barbatul facea trafic ilicit de substante dopante cu grad mare de risc. Numai ca aceasta fapta este contraventie si se sanctioneaza cu amenda cuprinsa intre 20.000 si 40.000 de lei. Tocmai din acest motiv, in dosarul de evaziune fiscala in care a fost trimis in judecata, traficantul de steroizi s-a aparat sustinand ca daca veniturile obtinute din vanzarea de droguri nu pot fi supuse impozitarii, atunci nici veniturile obtinute din traficul de substante dopante cu grad mare de risc nu pot fi impozitate.

In final, barbatul a fost condamnat la 10 luni de inchisoare cu suspendare, sentinta fiind definitiva. "Daca ar fi declarat la ANAF veniturile realizate din activitatea comerciala dedusa judecatii, inculpatul ar fi trebuit sa precizeze doar categoria de venit, si anume activitati de comert, fara a descrie operatiunea comerciala. Prin urmare, in baza Declaratiei 200, ANAF -ul ar fi impozitat venitul realizat de catre inculpat, atata timp cat bunurile care au facut obiectul faptelor de comert se afla in circuitul juridic civil", au aratat judecatorii care l-au condamnat pe traficantul de steroizi la inchisoare cu suspendare.

Sute de cutii de Viagra contrafacute

Intr-un alt caz, Curtea de Apel Cluj l-a condamnat definitiv la un an si o luna de inchisoare cu suspendare pe un barbat acuzat ca a vandut intr-un interval de sapte luni 169 de cutii de Viagra si Cialis (medicamente pentru tratarea disfunctiei erectile) contrafacute. De asemenea, cu ocazia perchezitiei facute acasa la traficant s-au gasit 112 cutii de pastile cu inscriptia Viagra, 15 cutii de pastile continand inscriptia Cialis si 18 blistere a cate 4 pastile, fiecare avand inscriptia Kamagra.

"Medicamentele contrafacute erau vatamatoare sanatatii prin prisma substantei active, iar Agentia Nationala a Medicamentului si Dispozitivelor Medicale (ANMDM) a intocmit la data de 10.11.2016 un raport de expertiza cu privire la medicamentele oferite spre vanzare de catre inculpat, concluziile fiind in sensul ca produsele Viagra, Cialis si Kamagra sunt contrafacute si ca riscul de a fi daunator sanatatii este implicit asociat statutului de medicament falsificat, siguranta, calitatea si eficacitatea acestuia neputand fi garantate. In plus, titularii marcilor Viagra si Cialis au confirmat caracterul contrafacut al produsele ridicate de la inculpat", se arata in sentinta prin care, pe langa pedepsa de un an si o luna cu suspendare, barbatul a fost obligat si la plata unei sume de 1.000 de euro daune morale catre compania Pfizer, titularul original al marcii.

Farmacie acuzata ca a vandut un medicament contrafacut

Printr-un proces deschis in anul 2014, un pitestean a dat in judecata o farmacie din Pitesti, cerand peste 380.000 de euro despagubiri "pentru daunele cauzate sanatatii si integritatii psihice in urma utilizarii de catre acesta a unor produse farmaceutice contrafacute furnizate de farmacia parata".

Barbatul a aratat in process ca a fost diagnosticat cu Hepatita Tip B, a urmat un tratament de vindecare de 52 de saptamani, procurand de la farmacia parata, incepand cu luna iulie 2012, medicamentul PEGASYS in solutie injectabila de 180 mg, cu seringa de unica folosinta, produs de firma Roche.

Barbatul a aratat ca in luna martie 2013 si-a administrat ca de obicei tratamentul respectiv, achizitionat de la farmacie, dar ulterior, in luna iunie 2013, starea sa de sanatate s-a depreciat, viremia crescand de 35 de ori fata de valorile lunii martie.
"Acest lucru s-a intamplat din cauza ca in luna martie farmacia a vandut un medicament contrafacut, cu o compozitie falsificata, care avea ambalaj, inscriptionare si cantitate diferite fata de cel achizitionat pana in acel moment,iar nu unul original", a aratat barbatul in proces.

In prima instanta, Tribunalul Arges a obligat farmacia sa ii achite pacientului despagubiri de 20.000 de euro aratand ca "in conditiile in care seringa cu medicamentul falsificat a fost folosita de catre reclamant, este evident faptul ca nu mai poate fi determinata compozitia medicamentului contrafacut, insa exista legatura de cauzalitate intre administrarea acestuia si agravarea bolii reclamantului".

Curtea de Apel Pitesti a schimbat sentinta, respingand cererea pacientului. Judecatorii Curtii de Apel Pitesti au aratat ca "paratul nu a dovedit dincolo de orice indoiala rezonabila ca cumparat de la parata, la data de 28.02.2013, un medicament Pegasys falsificat; cu atat mai putin a dovedit ca a cumparat 4 medicamente, adica toata doza aferenta lunii martie, achizitionata la 28.02.2013".

Procesul a ajuns in recurs la Inalta Curte de Casatie si Justitie, iar in 10 decembrie 2020 judecatorii Curtii Supreme au decis casarea sentintei pronuntate de Curtea de Apel Pitesti si trimiterea dosarului la aceeasi instanta pentru rejudecare.