Socializarea întârzie apariția demenței cu până la cinci ani, arată un studiu

S-a demonstrat că cei care socializează mai des au o sănătate mintală mai bună.

Potrivit unui studiu realizat la Universitatea Rush din Chicago și publicat în Alzheimer’s & Dementia: The Journal of the Alzheimer’s Association, activitățile sociale joacă un rol crucial în menținerea sănătății creierului. Cercetarea sugerează că interacțiunile sociale frecvente pot ajuta la prevenirea sau întârzirea apariției demenței la vârstnici. Studiile anterioare au arătat că o viață socială activă este asociată cu un declin cognitiv mai lent la persoanele în vârstă.

Studiul sugerează că persoanele cu un nivel scăzut de activitate socială au un risc mai mare de a dezvolta demență și insuficiență cognitivă ușoară. De fapt, cei mai puțin implicați social pot dezvolta demența cu aproximativ cinci ani mai devreme decât cei care participă frecvent la activități sociale.

Socializarea încetinește îmbătrânirea

Interacțiunile sociale pot întări circuitele neuronale, crescându-le rezistența la deteriorările asociate cu îmbătrânirea. Aceste activități activează regiunile cerebrale legate de gândire și memorie, subliniind importanța lor în prevenirea demenței. Studiile arată că participarea regulată la activități sociale poate reduce riscul de demență cu 38% și riscul de insuficiență cognitivă ușoară cu 21%, comparativ cu persoanele mai puțin active. Amânarea apariției demenței cu cinci ani ar putea adăuga trei ani la viață și reduce cheltuielile medicale cu 40% în următoarele trei decenii, generând economii semnificative.

Studiul amintit și în Eurekalert a inclus 1.923 de participanți vârstnici, cu vârsta medie de 80 de ani, din proiectul Rush Memory and Aging, o cercetare pe termen lung despre afecțiunile cronice ale îmbătrânirii. Din acest grup, 545 de participanți au fost diagnosticați cu demență, iar 695 cu tulburări cognitive ușoare.

Participanții au completat un chestionar despre activitățile sociale desfășurate în ultimul an, cum ar fi mersul la restaurante, evenimente sportive, excursii sau activități de voluntariat. Funcția lor cognitivă a fost evaluată prin 21 de teste care măsoară diverse tipuri de memorie și abilități perceptive. La începutul studiului, toți aveau funcții cognitive normale, iar în următorii cinci ani, cei activi social au arătat o rată mai mică a declinului cognitiv.

S-au luat în considerare și alți factori, precum vârsta, activitatea fizică și starea generală de sănătate. Deși nu se știe exact de ce activitatea socială influențează declinul cognitiv, se presupune că interacțiunile sociale complexe contribuie la menținerea sau îmbunătățirea eficienței rețelelor neuronale. Cercetări suplimentare sunt necesare pentru a stabili dacă intervențiile sociale pot întârzia sau preveni declinul cognitiv.