Spitalul unde doar 4% dintre paturi sunt ocupate de pacienți. HARTA spitalelor din România „cu mai mulţi şefi de secţie decât pacienţi”

 

 48 din cele 353 de spitale publice care lucrează in contract cu Casa Națională de Sănătate au goale aproape jumătate din paturi, iar „fenomenul nu este limitat doar la județele mai mici, ci și la cele cu infrastructură medicală avansată”. 

 

Aceste date reies din studiul „Analiza performanței economice și operaționale în sistemul de sănătate”, lansat de ASE, cu sprijinul rețelei private de sănătate Regina Maria, și include secțiile pentru pacienți cu o problemă acută de sănătate, nu și secțiile pentru pacienți cu o boală cronică, care au paturi separat.  

Spitalul cu cel mai scăzut grad de ocupare în secțiile pentru pacienți acuți este Spitalul de Pneumologie „Sf. Andrei” din localitatea Valea Iașului din județul Argeș. Acolo, doar 4,26% din paturi sunt ocupate. 

Spitalele din România cu cei mai puțini pacienți

În top 5 cu cel mai redus grad de ocupare se mai regăsesc:

• Spitalul de Pneumoftiziologie Sf. Ștefan din București – grad de ocupare de 18,54% a paturilor pentru acuți
• Spitalul orășenesc Victoria din județul Brașov – grad de ocupare de 18,88%
• Spitalul orășenesc Făurei din județul Brăila – grad de ocupare de 21,75%
• Spitalul general CF Sibiu – grad de ocupare de 23,69%. 

Este vorba despre spitale care „operează mult sub capacitatea lor optimă”, potrivit autorilor studiului, care spun că aceste unități sanitare „fie au o adresabilitate redusă, fie mențin un număr de paturi nejustificat din punct de vedere al activității reale desfășurate”. 

Dintre județele cu cele mai mici grade medii de ocupare în spitale, se remarcă Ialomița (cu grad de ocupare de 42,56%), Teleorman (44,25%) și Giurgiu (48,51%), toate cu valori semnificativ sub media națională (54,60%). 

În aceste județe, „un număr important de paturi rămâne constant subutilizat, ceea ce le face candidate pentru o eventuală restructurare”, potrivit studiului „Analiza performanței economice și operaționale în sistemul de sănătate”.

„Secții subutilizate” chiar și în spitale mari din București

Nici centrele universitare nu sunt însă scutite de problema unor secții cu grad redus de ocupare, remarcă autorii studiului. Spre exemplu, în ciuda dimensiunii și adresabilității ridicate, Bucureștiul are spitale cu 1.213 paturi cu o utilizare sub 30%, ceea ce indică „existența unor secții subutilizate chiar și în spitalele mari”. 

Spitalele din București cu cel mai redus grad de ocupare (sub 30%) în secțiile pentru pacienți acuți sunt:

• Spitalul de Pneumoftiziologie „Sf. Ștefan” – grad de ocupare de 18,54%;
• Spitalul Universitar CF Witing – grad de ocupare de 26,44%;
• Spitalul Clinic „Nicolae Malaxa” – grad de ocupare de 29,49%.

Spitalul Universitar C.F. Iași, spre exemplu, are un grad de ocupare de 38,43% a paturilor pentru pacienți acuți.

Aceste date sugerează, potrivit autorilor studiului, că „fenomenul nu este limitat doar la județele mai mici, ci și la cele cu infrastructură medicală avansată”.

Identificarea acestor spitale „este esențială pentru a lua măsuri de optimizare a infrastructurii spitalicești, fie prin redistribuirea paturilor către secții cu cerere mai mare, fie prin conversia lor în paturi pentru îngrijiri cronice sau paliative”, spun autorii studiului „Analiza performanței economice și operaționale în sistemul de sănătate”. 

„O soluție viabilă ar fi conversia paturilor de acuți subutilizate în paturi pentru cronici și îngrijiri paliative, având în vedere că cererea pentru aceste servicii depășește cu mult oferta existentă”, propun autorii studiului.

Ei adaugă, de asemenea, că „ar fi necesară crearea unei infrastructuri noi, modernizate, care să asigure condiții adecvate pentru îngrijirea acestor pacienți”.

„S-ar putea reduce fără riscuri peste 10.000 de paturi din spitalele din România”

În Romania sunt 353 de spitale publice care lucrează în contract cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Potrivit datelor Eurostat, citate în studiu, sunt 138.618 paturi de spital, dintre care 105.241 destinate spitalizării continue și de zi pentru afecțiuni acute. Restul sunt alocate secțiilor pentru afecțiuni cronice, îngrijire de lungă durată, reabilitare și paliație. 

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, declara luni, în ziua când a prezentat propunerile de reformă pentru sistemul de sănătate, că în România există unităţi sanitare în care gradul de ocupare nu depăşeşte 20-30% şi sunt spitale în ţară unde „sunt mai mulţi şefi de secţie decât pacienţi”.

Recomandarea făcută de autorii studiului pentru spitalele cu grad de ocupare foarte scăzut (între 0% și 30%) este reducerea numărului de paturi cu 50%, „deoarece chiar și în cazul unei fluctuații a numărului de pacienți, capacitatea existentă va fi în continuare suficientă pentru a evita orice risc în privința accesului pacienților la servicii medicale”. 

În plus, pentru secțiile cu un grad modest de ocupare, situat între 30% și 50%, „o reducere moderată, de 20%, este justificată și poate fi implementată fără a genera riscuri semnificative asupra accesibilității serviciilor, ținând cont de marja suficientă pentru absorbția eventualelor creșteri de cerere”, arată studiul. 

Potrivit autorilor studiului, în spitalele publice din România „s-ar putea reduce fără riscuri aproximativ 10.058 paturi din totalul paturilor de spitalizare continuă pentru pacienți acuți”.