Un studiu german evidențiază impactul diferențiat al somnului insuficient asupra creierului

 

---

Tulburările de somn afectează diferit creierul: ce spun studiile recente

Tulburările de somn și lipsa temporară de somn influențează în mod diferit structurile cerebrale, afectând o proporție semnificativă din populație. Între 20% și 35% dintre oameni suferă de tulburări cronice de somn, iar acest procent poate ajunge la 50% în rândul persoanelor în vârstă.

Deși mai frecvente odată cu înaintarea în vârstă, problemele de somn sunt tot mai întâlnite și în rândul adolescenților și adulților, cauzate de factori precum programul de muncă, activitățile recreative sau utilizarea excesivă a tehnologiei.

Un meta-studiu realizat de Centrul de Cercetare Jülich din Germania și publicat în JAMA Psychiatry arată că regiunile cerebrale afectate de lipsa temporară de somn diferă de cele implicate în tulburările cronice de somn.

Potrivit dr. Masoud Tahmasian, coordonatorul cercetării, somnul deficitar este un factor de risc important pentru sănătatea mintală, în special la adolescenți și vârstnici.

Cercetătorii au analizat 231 de studii imagistice ale creierului, comparând persoane cu tulburări cronice de somn și persoane sănătoase, dar și indivizi privați temporar de somn cu cei odihniți corespunzător.

În cazul tulburărilor cronice – precum insomnia, apneea sau narcolepsia – s-au observat modificări semnificative în cortexul cingular anterior, amigdala dreaptă și hipocamp. Aceste regiuni sunt implicate în procesarea emoțiilor, memoriei, luării deciziilor și percepțiilor senzoriale, explicând simptome precum oboseala cronică, tulburările de memorie, instabilitatea emoțională și depresia.

Pe de altă parte, privarea de somn pe termen scurt afectează talamusul drept, o regiune responsabilă de reglarea temperaturii corporale, a mișcărilor și a percepției durerii. Această afectare explică simptomele frecvente după o noapte nedormită: sensibilitate crescută la frig, dificultăți de concentrare și probleme de coordonare.

Înțelegerea diferențelor dintre regiunile cerebrale afectate de aceste două forme de lipsă de somn poate ghida dezvoltarea unor tratamente mai eficiente, atât farmacologice, cât și non-farmacologice, precum terapia cognitiv-comportamentală sau dispozitivele CPAP în cazul apneei.

Tulburările cronice de somn sunt asociate cu un risc crescut de depresie, anxietate, Alzheimer și alte forme de demență. Acum, datorită acestor descoperiri, avem o imagine mai clară asupra zonelor cerebrale-cheie ce pot fi vizate în prevenție și tratament, subliniază Gerion Reimann, autorul principal al studiului.