Izbuteşte Cornel Şfaiţer şi a treia oară?

 Politehnica Iaşi a intrat în iarnă pe poziţia a doua a clasamentului, una direct promovabilă. Pentru accederea în play-off mai e nevoie doar de patru puncte în ultimele trei meciuri ale sezonului regulat. În intercompetiţional s-au adus jucători de calitate şi, pentru prima oară după destul de mulţi ani, perioada de pregătire s-a derulat ca la manual. Suficiente jocuri, bun cantonament în Antalya. Suficiente motive pentru ca suporterii să privească încrezători spre viitor. Presa a subliniat mereu aceste aspecte cu adevărat pozitive din activitatea clubului. Optimismul a sporit, aşa că (micile) lacune administrative au trecut cam nevăzute. Trebuie ceva mai multă atenţie asupra lor.

 După cum se ştie, sâmbătă, începând cu ora 11.00, Politehnica Iaşi va disputa partida din cadrul etapei a 17-a, contra celor de la Comunal Şelimbăr, echipă clasată pe locul 12. Un adversar care va veni să joace fără niciun fel de presiune, deoarece nu mai are miză în această ediţie. Nu poate răzbi în play-off şi nici nu-i ameninţată de pericolul retrogradării. De aici şi dificultatea confruntării.

Pentru că gazdele sunt deja cu un picior în play-off, iar o victorie în Copou ar rezolva în proporţie de 90% această ecuaţie. În mod sigur va exista presiune pe jucători, dar nu una exagerată, pentru izbândă va trebui răbdare şi luciditate.

În afara faptului că oaspeţii vor veni să joace doar ca să joace, ar mai fi de menţionat o posibilă dorinţă de revanşă a antrenorului lor, Claudiu Niculescu, cel cu care Iaşul a început campania de revenire în primul eşalon şi care, probabil, va dori să demonstreze că s-a renunţat prematur la el.

Astea par a fi circumstanţele meciului de sâmbătă. Urmează apoi deplasarea la Poli Timişoara (penultima clasată) şi, în ultima etapă a sezonului regulat, iarăşi meci acasă, tot cu o echipă din subsolul clasamentului, Progresul Spartac, locul 18.

Preşedintele Consiliului Director, Cornel Şfaiţer, a sintetizat perfect situaţia din punct de vedere sportiv:  „Suntem aproape de play-off, dar trebuie să fim atenţi, pentru că întâlnim trei echipe care vor să obţină puncte. E clar că nu va fi simplu. Trebuie să tratezi fiecare meci cu maximă seriozitate, aţi văzut ce s-a întâmplat în toamnă, când echipe mai slab cotate ne-au pus probleme. Mie mi-a plăcut ce am văzut în amicale, dar niciun meci nu seamănă cu altul. Vom vedea la primul test cum suntem. Am încredere în staff şi în echipă că vom obţine ceea ce ne dorim. Sigur, vrem 9 puncte în ultimele 3 meciuri, dar cel mai important este primul joc, cel cu Şelimbăr. Suntem în faţa unui debut şi sunt sigur că adversarul vrea să-şi vândă scump pielea. Cu siguranţă şi Claudiu Niculescu, chiar dacă ne-am despărţit amiabil, are o ambiţie personală să obţină ceva în Copou”.

 

Acum, la club, nu banii sunt problema cea mai mare

Numai că succesul sportiv depinde enorm de latura administrativă şi, din păcate, ultimele luni au arătat că lucrurile încep să şchioapete. A fost, mai întâi, acea întârziere a depunerii deconturilor pe 2022, fără de care nu s-ar fi putut accesa niciun leu din finanţarea promisă de Primărie. Chestie rezolvată pe moment de Cornel Şfaiţer, care a împrumutat clubul din fonduri proprii. Dar s-a propagat. Nevenind banii de la Primărie, jucătorii aduşi în această iarnă nu puteau fi plătiţi. Iarăşi a intervenit Şfaiţer.

Însă buba cea mare o reprezintă efectele Hotărârii 545/2023 a Curţii de Apel Bucureşti. Cea care obligă clubul la reîncadrarea lui Ciprian Paraschiv pe postul de preşedinte executiv şi plata salariilor restante către acesta, sumă ce depăşeşte 200.000 euro. Nu banii sunt problema cea mare, am detaliat în ediţia din 8 februarie a.c. Ci faptul că fostul căpitan al echipei n-are cum să dea înapoi, el trebuie să se prezinte la serviciu şi să facă tot ceea ce e scris în fişa postului. Aşa a decis instanţa. E obligat s-o facă o dată cu primirea redactării sentinţei, care va veni zilele astea. S-a ajuns într-o situaţie imposibilă, dar care trebuie, musai, rezolvată. Cine s-o facă? Nu văd pe nimeni altul, în afara lui Cornel Şfaiţer. Marcel FLUERARU