Educația la limita colapsului. Guvernul taie, profesorii fac grevă, iar școala riscă să nu mai înceapă

 România educată? Mai degrabă, România abandonată. Cei care încă țin în viață școala românească – profesorii, învățătorii, personalul auxiliar – sunt din nou pe marginea prăpastiei. În fața Ministerului Educației, peste 200 de cadre didactice protestează deja, cerând cu disperare oprirea unui pachet de măsuri care le distruge nu doar drepturile, ci și demnitatea.

Anunțul Ministerului privind tăierea sporurilor, creșterea normei de predare și reducerea retribuției pentru plata cu ora a fost picătura care a umplut paharul. În loc de recunoaștere și sprijin, profesorii primesc mai multe ore la clasă, mai puțini bani și o legislație care le încarcă programul exact în timpul anului școlar, lăsând școlile paralizate, fără timp de reacție.

Dincolo de orele de predare, se taie în carne vie. Crește numărul minim de elevi necesari pentru ca o școală să aibă personalitate juridică. Consecința? Vor dispărea peste 900 de posturi de directori din toată țara. Clasele vor deveni și mai aglomerate, iar școlile mici – mai ales din zonele rurale – sunt condamnate la comasare sau desființare.

Sindicatele anunță că nu se vor opri. Ba dimpotrivă: urmează zece proteste în toată țara, care vor culmina cu o manifestație națională în prima zi de școală, 8 septembrie. Peste 30.000 de profesori sunt așteptați să mărșăluiască din Piața Victoriei până la Palatul Cotroceni.

Bacul de toamnă este în pericol. Sindicatele din mai multe județe au transmis deja că vor suspenda activitățile didactice. În absența profesorilor, examenul maturității devine imposibil. La fel și deschiderea noului an școlar.

De ce ies profesorii în stradă? Pentru că nu mai suportă. Pentru că în loc să fie tratați ca formatori ai viitorului, sunt trimiși la clasă cu salarii umilitoare, obligați să acopere lipsurile sistemului din timp personal și nervi consumați. Pentru că le sunt cerute performanțe, în timp ce li se fură resursele.

Ministrul Educației tace. Guvernul ezită. Dar strada nu uită. Ceea ce începe azi cu 200 de profesori în fața Ministerului riscă să explodeze într-o grevă națională care va paraliza sistemul.

Educația românească nu moare într-o zi. Dar moare puțin câte puțin, cu fiecare reformă făcută pe genunchi, cu fiecare salariu tăiat, cu fiecare profesor umilit.

8 septembrie nu mai e doar o dată din calendar. Devine o zi de răscruce. Ori guvernul ascultă, ori începe haosul. Școala începe în stradă. Iar dacă guvernul nu cedează, s-ar putea să nu mai înceapă deloc.