Interzicerea telefoanelor mobile în școli ar putea reduce bullyingul

Începând cu septembrie 2025, Franța va pune în aplicare o interdicție fermă privind utilizarea telefoanelor mobile în toate școlile gimnaziale, vizând elevii cu vârste între 11 și 15 ani. Dispozitivele vor fi păstrate în dulapuri închise pe toată durata programului școlar, fără a putea fi accesate nici măcar în pauze. Măsura are ca scop reducerea distragerilor digitale, promovarea interacțiunilor autentice între elevi și creșterea nivelului de concentrare în timpul orelor.

Această decizie vine în continuarea unei politici adoptate încă din 2018, când telefoanele mobile au fost deja interzise în timpul orelor, dar puteau fi păstrate în ghiozdane. Noua reglementare marchează un pas suplimentar către ceea ce oficialii francezi numesc „pauză digitală”, un concept promovat printr-un program pilot desfășurat în 100 de școli. Rezultatele au fost concludente: mai puține cazuri de bullying, interacțiuni sociale mai bune și implicare crescută în activități fizice și educative.

Ministrul francez al educației, Anne Genetet, a declarat că „telefoanele sunt o sursă constantă de distragere” și că „această măsură este menită să asigure un mediu mai calm, mai concentrat și mai prielnic învățării”. Părinții, profesorii și elevii implicați în proiectul pilot au susținut cu entuziasm schimbarea, observând îmbunătățiri semnificative în dinamica de clasă și în relațiile dintre colegi.

Unde se află România în acest context?

În România, legea interzice deja utilizarea telefoanelor în timpul orelor, însă aplicarea rămâne ambiguă. Ministrul Educației, Daniel David, a reiterat recent că „regulile sunt clare”, dar că sunt deseori ignorate deopotrivă de părinți și profesori. Deși există un cadru legal solid — cuprinzând lege, hotărâre de guvern și ordin de ministru — telefoanele sunt frecvent folosite în mod neautorizat în școli.

„Există o lege, și dincolo de lege există un ordin clar: telefoanele nu trebuie folosite în timpul activității educaționale decât dacă profesorul cere acest lucru”, a afirmat ministrul, oferind exemple de activități educaționale unde utilizarea ar putea fi justificată, cum ar fi în lecții interactive de știință sau matematică. În lipsa unui astfel de context, folosirea telefonului rămâne interzisă.

Iașul – un potențial model național?

Iașul, ca important centru educațional și universitar al țării, ar putea deveni un exemplu de bună practică, adoptând o abordare mai riguroasă în privința utilizării telefoanelor în școli. Implicarea inspectoratelor, a părinților și a comunităților locale în susținerea unui „digital detox” în mediul educațional ar putea avea un impact pozitiv asupra performanței școlare și a sănătății mentale a elevilor.

Pe fondul acestei inițiative europene de regândire a relației copiilor cu tehnologia, România are ocazia să își clarifice poziția și să devină mai consecventă în aplicarea propriei legislații. Un sistem educațional modern nu înseamnă doar integrarea tehnologiei, ci și gestionarea atentă a acesteia, pentru a nu sacrifica esențialul: atenția, gândirea critică și relațiile umane directe.

Dan DIMA