Reforma maraton din Educație: ce generații riscă să nu treacă linia de finish?

Miercuri, 13 august, Ministerul Educației a aprobat, prin semnătura ministrului Daniel David, componența grupurilor de experți care vor elabora noile programe școlare pentru disciplinele obligatorii din învățământul liceal, dar și pentru noile programe care cuprind calificările de formare profesională specifice liceelor tehnologice. „Peste 1.500 de specialiști sunt implicați în elaborarea noilor programe de studiu, având ca reper profilul de formare al absolventului”, specifică documentul. Aceasta marchează trecerea la o nouă etapă în reforma curriculară anunțată în Raportul QX – programul propus de actualul Ministru al Educației care își propune pe termen lung să reducă semnificativ analfabetismul funcțional din rândul viitoarelor generații de elevi din școlile române.

Potrivit ministerului, peste 1.500 de specialiști, dintre care profesori, experți în proiectare curriculară și reprezentanți ai mediului universitar și ai Academiei Române vor contribui a crearea unor programe educaționale. Acestea sunt așteptate să fie mult mai relevante decât precedentele, mult mai practice și totodată, mai puțin încărcate cu noțiuni teoretice – raportându-se la noile modele europene propuse. În același timp, programele trebuie să aibă o legătură logică explicită cu nivelul anterior (gimnaziu) și potențial universitar, pentru a promova continuitatea și coerența în învățare pe tot parcursul traseului educațional, și nu „resetarea” conținuturilor la fiecare nivel. „Un procent de 25% din timpul dedicat unei discipline trebuie să implice activități de: consolidare-fixare (inclusiv pentru performanță), remediale, utilizare a competențelor dobândite la viața cotidiană”, explică ministerul.

Cu toate acestea, ministrul Daniel David a declarat că reforma curriculară se concentrează pe stabilirea unui conținut adecvat și relevant, care reprezintă un factor decisiv pentru însemnătatea studiilor liceale, inclusiv în prevenția analfabetismului funcțional: „Noile linii directoare, derivate din Raportul QX, vor contribui la relevanța acestui demers. Ulterior, ne vom focaliza pe metode eficiente de predare a acestor conținuturi și pe elaborarea de manuale atractive. Așteptarea este ca, în 4-5 ani, să începem să vedem efecte în creșterea relevanței sociale a studiilor liceale și în reducerea analfabetismului funcțional”. Însă, declarația lui Daniel David scoate în evidență o problemă gravă de viziune – reforma este planificată să dea rezultate abia peste 4-5 ani, ceea ce înseamnă că generația de elevi care este acum în liceu va fi expusă în continuare „analfabetismului”, fără manuale adaptate noilor standarde europene și fără metode de predare actualizate cu noile cerințe de pe piața muncii. Reforma există pe hârtie, dar în realitate, intențiile bune vor întârzia să apară pentru câteva generații. David PAVEL