* în Iași, restaurantele vegane și raw nu mai sunt excepții culinare, ci parte a unui fenomen urban în creștere * dincolo de tradiția postului, tot mai mulți consumatori aleg hrana pe bază de plante pentru sănătate, echilibru și sustenabilitate * abstinența religioasă s-a transformat într-o piață profitabilă, iar orașul se repoziționează pe harta gastronomică a României

La Iași, meniurile vegane au trecut de la statutul de curiozitate la cel de trend puternic. În ultimii ani, au apărut spații care oferă exclusiv preparate pe bază de plante, iar restaurantele tradiționale au început să includă constant opțiuni vegane și raw în meniurile lor. Dacă altădată mâncarea „de post” însemna cartofi copți, sarmale cu ciuperci și salată de vinete, astăzi bucătarii jonglează cu burgeri vegetali, supe cremă dense, buddha bowls pline de culori și deserturi fără zahăr sau gluten.

Iașul, oraș universitar și medical, era terenul perfect pentru o asemenea schimbare. Studenții, tinerii profesioniști și familiile urbane caută alternative alimentare care să le sprijine ritmul de viață, să reducă consumul de carne și să ofere un plus de energie și claritate. Veganismul și raw-food-ul nu mai sunt privite ca extreme, ci ca opțiuni firești pentru cei preocupați de sănătate și de impactul asupra mediului.

 

Un business profitabil

Restaurantele au înțeles rapid direcția. CUIB, un pionier al conceptului eco și zero waste, și-a construit identitatea pe gătitul lent, cu ingrediente locale și meniuri flexibile, adaptate sezonului. Acaju, cunoscut pentru atmosfera sa culturală, a adus în farfurii combinații creative de legume, hummus și burgeri vegetarieni. Bindu a surprins publicul cu reinterpretări amuzante ale preparatelor clasice – micii vegani sau „meatless meat” – în timp ce GreenGo s-a poziționat ca singurul restaurant exclusiv vegan, gândit pentru un public urban activ, cu mese rapide și sănătoase. Lifespot, pe de altă parte, a creat o nișă proprie, oferind prăjituri raw-vegane, fără gluten și lactoză, dedicate celor care caută deserturi curate, fără zahăr rafinat.

Dincolo de numele acestor spații, esența fenomenului este clară: alimentația pe bază de plante a devenit o alegere constantă, nu doar o opțiune temporară. În perioadele de post religios, cererea pentru preparate vegane explodează, dar ceea ce contează pentru antreprenori este că publicul rămâne fidel și după ce calendarul ortodox se încheie. Pentru mulți ieșeni, decizia nu mai are legătură cu abstinența spirituală, ci cu o filosofie de viață care privilegiază sănătatea, energia și sustenabilitatea.

Pe piață, însă, apare și o contradicție. Postul ca și afacere înseamnă că ceea ce cândva era sinonim cu simplitatea s-a transformat într-un produs premium. Un burger vegan sau un desert raw ajunge adesea să coste mai mult decât varianta clasică, bazată pe carne, ouă și zahăr. Diferența de preț se justifică prin ingredientele speciale, prin sourcing-ul local sau prin tehnicile de gătit, dar rămâne o barieră pentru o parte din consumatori. Astfel, hrana sănătoasă riscă să devină un privilegiu al celor care își permit să plătească mai mult.

Totuși, tendința nu mai poate fi ignorată. Veganismul a depășit granițele religioase și a intrat în mainstream, iar Iașul, cu dinamica sa universitară și deschiderea spre inovație, este un exemplu clar. Restaurantele care au mizat pe această nișă raportează clienți fideli, comunități în jurul brandului și o creștere constantă a vânzărilor. Mai mult, piața atrage nu doar consumatori, ci și investitori și parteneri din zona bio, eco și wellness, care văd în veganism o direcție economică de viitor.

 

Postul ca business nu mai este doar un joc de cuvinte, ci un fenomen vizibil în Iași. Din dietă, veganismul s-a transformat într-o oportunitate de piață, iar în farfurie se citește mai mult decât o alegere culinară: este semnul unei generații care vrea să trăiască altfel, mai conștient și mai sănătos. Pentru unii e modă, pentru alții convingere, dar pentru toți înseamnă o schimbare care a prins deja rădăcini în viața orașului.

Teona SOARE