Greva profesorilor nu e doar despre bani. Problemele cu care dascălii se luptă și pe care Guvernul nu le vede

 „Avem în școală 2-3 copii care aveau nevoie de logoped. Sunt copii perfect recuperabili pentru care nu există aceste servicii minimale ale unui logoped. Și a trebuit ca noi, profesorii, să găsim prin cunoștințe și prieteni un logoped voluntar care să vină să lucreze cu ei”, ne-a spus într-o discuție cu HotNews Mihaela Bucșa, profesor de fizică în Sânpetru (Brașov)

Mihaela este membră a comunității Merito din cadrul Romanian Business Leader. A fost premiată pentru proiectele ei de inovare în Educație. A intrat în învățământ în 2018, prin programul Teach for Romania, după 15 ani de antreprenoriat. A absolvit Colegiul „Sfântul Sava” din București, profil fizică – chimie, Facultatea de Științe ale Comunicării și un masterat în economie la Academia de Studii Economice. Rolul de profesoară a dus-o în două școli de la sat, din lumi complet diferite, se arată pe profilul ei din cadrul comunității. 

S-a ajuns ca salariu de profesor să fie undeva la 40-50% din venitul unui profesor și restul să vină din alte joburi

Mă aștept să crească salariile pentru că în momentul ăsta cred că mai sunt foarte puțini profesori care nu au și al doilea job, mai spune Mihaela. Aproape nimeni nu-și mai permite să trăiască din salariul de profesori, iar cei care mai sunt în sistem mai au încă un job ca să poată trăi. Deja s-a ajuns ca salariu de profesor să fie undeva la 40-50% din venitul unui profesor și restul să vină din alte joburi. La mine e chiar mai puțin. Eu sunt evaluator de proiecte pentru Comisia Europeană din când în când și fac lucruri de genul ăsta și atunci astea aduc mult mai mulți bani decât salariu de profesor. Asta mi-și permite să rămân profesor, să rămân în sistem, pentru că altfel aș fi ales să plec, explică ea.

În mica școală din mediul rural în care predă, Mihaela Bucșa a pierdut la începutul acestui an școlar trei colegi- profesori foarte buni, cu doctorat în domeniul în care predau. ”Niște oameni extraordinari care au zis pus simplu că nu își mai permit acest loc de munc”, spune ea

De 2-3 ani împreună cu directorul școlii, Mihaela Bucșa încearcă să pună la punct un proiect pilot prin care să adapteze mult mai mult școala la nevoile comunității. „Nu putem face asta, pentru că, la gimnaziu cel puțin, se schimbă cel puțin jumătate din profesori în fiecare an școlar. Și atunci nu poți să te pregătești, să planifici un sistem de predare trans-disciplinar, mai ales pe partea de științe. Chiar vrem să facem niște lucruri, dar nu avem pur și simplu cum, pentru că nimeni nu știe dacă la toamnă vom mai avea profesorii cu care discutăm în primăvar”, explică profesoara. Acum la noi toți sunt în grevă, inclusiv grădinița, mai spune Mihaela Bucșa.

Depre profesorii care au optat să nu facă grevă? E decizia lor, nimeni nu-i poate obliga nici să intre în grevă nici să nu intre, crede dascălul.„ Da, sunt în țară profesori care nu sunt în grevă, vor fi având motive lor. Mulți au argumente personale- unii sunt înscriși la diverse examene de grad și le e teamă să nu sufere repercursiuni probabil. E o decizie pur personală de a participa sau de a refuza să participi la grevă”, spune ea.

Am ajuns să finanțăm școlile. Noi în fiecare zi acoperim găurile din bugetul educației prin proiectele pe care le facem

Pe lângă asta, practic, profesorii nu doar că muncesc mult mai mult decât ar trebui să o facă, sau fac lucruri care nu sunt în fișa postului de profesori - am ajuns să finanțăm școlile. Noi practic în fiecare zi acoperim găurile din bugetul educației prin proiectele pe care le facem. Eu am scris până acuma proiecte care înseamnă sașariul meu pe 30 de ani și sunt doar de 5 ani în învățământ. ȘI nu sunt singura care face asta.

Ne luptăm cu copiii care n-au cu ce să se încalțe, copiii care n-au cu ce să se îmbrace, care nu au ce mânca și ne zbatem să obținem donații, sponsorizări ca să-i ajutăm să-i aducem la școală. Anul trecut am obținut cizmulițe de iarnă pentru 150 de copii din județul Brașov din mai multe școli. Astăzi, în anul 2023 avem copii care nu vin la școală pentru că nu au cu ce să se încalțe.

Sau o altă situație: Avem în școală 2-3 copii care aveau nevoie de logoped. Sunt copii perfect recuperabili pentru care nu există aceste servicii minimale ale unui logoped. Și a trebuit tot noi, profesorii, să găsim prin cunoștințe și prieteni un logoped voluntar care să lucreze cu acești copii. Dar sunt multe asemenea situații, sunt foarte, foarte multe și noi ne luptăm cu ele în fiecare zi și nu putem să le rezolvăm singuri pe toate. Le acoperim cerând ajutoare la prieteni, la cunoscuți, facem proiecte…apeluri publice, nu știu, campanii de fani, rating, proiecte europene…. Dar nu pot să fac un proiect european pentru trei copii care au nevoie de un logoped, că proiectele durează. Dacă scriu în proiect, acum durează cel puțin 1 an până începe.

Suntem foarte mulți care ne gândim foarte serios dacă din toamnă mai continuăm sau nu, pentru că nu merită efortul , iar stresul foarte mare

Suntem foarte mulți care ne gândim foarte serios dacă din toamnă mai continuăm sau nu, pentru că nu merită efortul , iar stresul foarte mare, e oboseală foarte multă și pur și simplu orice ai face, tot ești depășit de situație, de problemele sociale nerezolvate și de multe alte lucruri

Mi-ar plăcea să mă ocup de proiecte serioase care să îmbunătățească calitatea educației copiilor, nu să stau să caut un logoped sau cizmulițe de iarnă care la anul probabil că le vor fi mici și vor avea nevoie de altele. Sigur că mă bucur că reușesc să fac asta. Dar e foarte greu și consum din timpul în care-i putea face altceva.

Doru Căstăian este profesor de științe socio-umane, membru și el în comunitatea Merito. Premiat pentru activitatea sa educațională, el predă pentru prima dată la clasele de a V-a și spune că este cea mai mare provocare din toată cariera sa de 15 ani. „Sunt ca benzina, e o adevărată artă să îi ții atenți mai mult de cinci minute.” 

Căstăian spune că pe termen mediu trebuie făcută o analiză cu privire la lucrurile care merg și la procesele care merită și pot fi menținute. Și, eventual, ameliorate. Dar asta presupune bani. Iar pe termen lung trebuie gândită o reformă reală, curajoasă, adâncă, care și ea va presupune bani.

Mă aștept ca finanțarea să fie corectă și conform Legii Educației

Mă aștept ca finanțarea să fie corectă și conform Legii Educației, adică la un procent care măcar să se apropie de acel 6%. Poate că nu reușim chiar 6% de anul ăsta, dar în principiu, ăsta ar trebui să fie țelul, spune Doru Căstăian în discuția cu HotNews. Dincolo de salarii există în declarațiile guvernanților și intenția de a reforma, de a aduce niște schimbări structurale și de profunzime. Ori schimbările de profunzime nu se fac doar din vorbe. E nevoie de de bani, este nevoie de finanțare, adaugă dascălul.

În opinia sa, banii care trebuie să vină spre sistemul de educație vor trebui să finanțeze obiective pe trei niveluri. „Pe termen scurt cred că vorbim de salarii mai decente pentru profesori și de plata drepturilor salariale pe care le prevede legea. Pe termen mediu probabil că trebuie făcută o analiză cu privire la lucrurile care merg și la procesele care merită și pot fi menținute și, eventual, ameliorate. Și asta presupune bani. Iar pe termen lung cred că trebuie gândită o reformă reală, curajoasă, adâncă, care și ea va presupune bani. Și, ca să vă dau și un exemplu, să nu discut strict teoretic, gândiți-vă doar la faptul că e o nevoie acută de personal de sprijin în educație. E nevoie acută de psihologi școlari, de consilieri școlari, de consilieri de carieră, de personal antrenat să lucreze cu elevi. Ori toate astea presupun bani, ci nu doar pentru salarizarea acestor oameni, ci inclusiv pentru formarea lor”, sxplică Căstăian. 

Când începi actul guvernării prin nerespectarea legii, nu știu ce semnal trimiți societății

Personal sunt conștient că nu se poate în momentul ăsta, probabil e e imposibil să să ofere așa ceva. Dar se pot face lucruri care să arate bunele intenții în direcția asta. Pentru că prorogarea asta veșnică a termenului pentru cei 6% nu doar că tine învățământul românesc sub-finanțat, dar transmite și niște semnale foarte rele, niște semnale maligne cu privire la seriozitatea politicilor publice în România. Când începi actul guvernării prin nerespectarea legii, nu știu ce semnal trimiți societății, mai spune profesorul de științe socio-umane..

Întrebat dacă crede că simpla alocare bugetară suplimentară va elimina hibele din sistem, întrucât în cazul medicilor nu a funcționat, Doru Căstăian admite că nu se așteaptă ca doar creșterea salarială să producă efecte spectaculoase și sistemice. „Finanțarea educației nu înseamnă doar creșterea salariilor. A fost și una dintre criticile constante pe care le-am adus sindicatelor, faptul că de-a lungul timpului au avut revendicări numai în direcția asta salariilor”, spune profesorul.

Dealtfel, potrivit unei opinii anterioare, Căstăian spune că sindicatele își au partea lor de vină că s-a ajuns aici. „Au fost, în general, destul de laxe și de neimplicate și de colaboraționiste. Nu mă feresc de termenul ăsta. Unul dintre lucrurile pe care le pot reproșa sindicatelor e viziunea aceasta foarte îngustă, care de regulă a redus la salarii toate revendicările venite dinspre zona educației. Pe de altă parte, sindicatele au în fișa postului creșterea calității condițiilor de muncă, ceea ce nu înseamnă exclusiv finanțare. Da, înseamnă și asta, dar nu înseamnă primul rând asta. Dacă se dorește, e vorba și de finanțarea unor procese pe termen lung”, explica Căstăian

Reacția guvernanților e arogantă și rigidă, pentru că din ce văd și din ce înțeleg, nu sunt dispuși să să discutăm rezonabil

O salarizare decentă și în acord cu munca prestată e un bun punct de început. E o temelie, este o fundație, consideră el. „Gândiți-vă numai la faptul că o salarizare proastă de la bun început, cum să zic, deschide ușa către practici nefericite din interiorul sistemului. Pentru că acolo unde nu plătești oamenii bine, acolo unde știi că le ceri enorm, inclusiv muncă din asta birocratică, ești tentat să închizi ochii la alte modalități de a face bani, fie că vorbim de meditații fie de alte tipuri de practici”, spune Căstăian.

Reacția guvernanților e arogantă și rigidă, pentru că din ce văd și din ce înțeleg, nu sunt dispuși să să discutăm rezonabil despre cererile noastre Au înaintat oferta aceea de vouchere, despre care au spus că e oferta finală. Păi așa se începe o negociere?, se întreabă Doru Căstăian.