Luptă mai crâncenă la admiterea la liceu după Evaluarea Națională și „obsesia sutimilor”

35% dintre elevii care au susținut Evaluarea Națională au avut medii peste 8 în acest an. Specialiștii cu care a vorbit publicația de educație Școala 9 susțin că, uneori, „Este complet arbitrară distanțarea copiilor la sutimi, câtă vreme aceste subiecte nu se bazează pe standarde științifice de evaluare”, spune o expertă în evaluare. În plus, va fi nemiloasă bătălia pentru un loc la admiterea la liceu, mai ales pentru elevii cu medii între 8 și 9.50.

Peste 76% dintre elevi au luat peste 5 la Evaluarea Națională, cu 6 procente mai puțin decât anul trecut. Puse sub lupă, rezultatele nu sunt neapărat mai slabe, pentru că sunt cu 2% mai multe note peste 8 decât anul trecut și cu 6% mai mult decât acum doi ani. Iar marea bătălie la admiterea la liceu acolo se dă, între candidații cu medii de la 8 la 10.

Bucuria premiantului va fi știrbită însă atunci când începe admiterea computerizată care se face în ordinea mediilor. Cu cât ai mai mulți cu medie mare, cu atât lupta pe un loc e mai crâncenă. Experții consultați de Școala 9 spun însă că această concurență nu înseamnă neapărat și o selecție mai dreaptă, fiindcă de multe ori, diferența de câteva sutimi nu arată că un elev este mai pregătit decât un altul.

Prea multe note mari

Cătălin Ciupală, profesor de matematică la Colegiul Național „Andrei Șaguna” Brașov, a făcut o analiză a situației de la liceul unde predă. 20 din 32 de candidați câți au dat Evaluarea au luat la Matematică notă peste 9.80. „Avem o profesoară foarte bună, copiii sunt buni, motivați, dar totuși, 20 de note peste 9.80 la matematică nu e în regulă, statistic vorbind. Ar trebui să fie un pic mai mișcată cocoașa curbei lui Gauss (reprezentarea grafică a probabilității repartizării unor valori în funcție de media standard, n.r.). Acest lucru creează probleme la admiterea în liceu pentru că departajarea se face la sutime, adică un cuvânt la română sau un echivalent în loc de ce rezultă la matematică face departajarea”, explică profesorul care are o experiență de 18 ani la catedră.

La nivel național, 6% dintre elevi au luat o notă peste 9.50, adică aproape 9 mii de elevi din țară. În București, în jur de 15% au luat peste 9.50.

„Nu e în regulă ca un județ cum e Brașovul să aibă 800 de elevi cu medii peste 9. Țin minte când am intrat eu în liceu – nu trebuie să o luăm ca model, doar ca informație statistică – au fost maximum 10 elevi peste 9. În general, erau sub 100 de elevi cu note peste 9 în județ, nici nu se punea problema să fie 800. Faptul că sunt foarte multe note mari nu e o soluție”, crede profesorul și continuă cu un exemplu concret.

Evaluarea Națională, „un fel de Cântarea României”>

„Să luăm niște note mari: 9.85. Cu 9.85, indiferent la ce materie, mate sau română, asta înseamnă că un corector i-a dat 9.80 și celălalt 9.90 sau 9.70 cu 10. Dar e mai probabilă situația 9.80 cu 9.90. De la 9.90 la 9.80 înseamnă că unuia dintre profesorii corectori i s-a părut, poate ireal sau nu, ceva în plus. Deci pe o subtilitate care înseamnă 5 sutimi la matematică, adică 2,5 sutimi per total, ai 30 de poziții în clasamentul general al elevilor. Și asta decide dacă intri la Mate-info sau la Științe ale Naturii, e absurd”, explică Ciupală.

O sutime poate decide traseul unui elev, dar nu pe criterii de performanță

Și Gabi Bartic, directoarea executivă a platformei de teste standardizate Brio, consideră modalitatea de evaluare găunoasă.

„Câtă vreme aceste subiecte nu sunt calibrate și nu știm real gradul de dificultate, fiindcă în țara asta nu avem standarde în educație și evaluare, atât timp cât subiectele sunt făcute din ochi de cineva, cum poți să distingi între un 9.95 și un 9.96? Este complet cinic. Diferența de 20-30 de sutimi nu se susține științific absolut deloc în modul în care facem acum notarea. Este complet arbitrară distanțarea copiilor la sutimi”, crede aceasta.

Săracii copii cu note mari

O sutime poate decide astfel cine intră la o clasă sau la un liceu. Dacă există candidați cu aceeași notă, departajarea dintre ei se face după nota luată la română de la Evaluare, indiferent de profilul la care optează. Dacă au și acolo aceeași notă, se va face departajarea după nota de la mate și în ultimă instanță, după media din gimnaziu.

„Eu nu pot să spun ce știe copilul ăla cu o sutime mai mult decât copilul cu o sutime mai puțin. Atâta vreme cât noi îi deosebim pe copii la o sutime, îi dezavantajăm dându-le note mai mari”, spune specialista în evaluare standardizată.

„Noi acum le dăm teste simple, îi îngrămădim pe toți în primele 30 de sutimi – că între 7 și 10 sunt aproape toți – și dup-aia ne chinuim să-i departajăm între ei. Iar lucrul ăsta e contraintuitiv, complet neserios și cinic, le facem un rău crezând că le facem un bine”, mai spune Bartic.

Subiecte ușoare „pentru a nu crea un șoc foarte mare în media de admitere”

„Subiectele au fost relativ ușoare pentru a nu crea un șoc foarte mare în media de admitere, pentru că se scoate procentul din gimnaziu și o să scadă mediile. Dacă era și examenul greu și mai pierdeam și câteva sutimi consistente, 10-20 de sutimi din lipsa mediei de gimnaziu, șocul ar fi fost prea mare. Dacă anul acesta se dădea un examen comparativ cu 2021, când au existat licee în care s-a intrat cu 75 de sutimi mai mult decât în 2020, ar fi însemnat să avem licee în care s-ar fi intrat și cu un punct diferență”, crede aceasta.